AUTOGRAF: CONSTANTIN PREDA, MAMA CEL MAI FRUMOS SURÎS AL LUI DUMNEZEU

Constantin Preda este un foarte bun poet al generaţiei mele care a ales surdina/discreţia în locul surlelor şi trâmbiţelor. De o modestie exemplară, poetul stă şi scrie în colţul său de Oltenie eternă.
Dacă el nu îşi arată muşchii (decât în poezie), asta nu înseamnă că trebuie să îl tratăm cu ignoranţă, aşa cum fac mulţi, ci, dimpotrivă: fără să îl ridicăm în slăvi, trebuie să îl punem acolo unde îi este locul.

CENTRUL CULTURAL „DUNĂREA DE JOS”: ANDREI P. VELEA, GIMNASTUL FĂRĂ PLĂMÎNI

O carte bună, însă fără să exceleze. Bună pentru un debut. Bună, doar, ca un început, un punct de pornire.
Poetul se prezintă, deocamdată, mai mult decât onorabil, fără a fi/sau a se anunţa ca un mare poet.
Este, totuşi, prima sa carte – şi putem fi, încă, îngăduitori faţă de el. Versurile nu sunt toate îndeajuns de şlefuite, deşi nici colţuroase nu-s.
Cizelarea lor poate urca în volumele viitoare. Crîmpeie de versuri frumoase sînt, pe alocuri. Este, însă de aşteptat, ca să predomine ceva: fie forţa, fie prospeţimea, fie rigoarea, fie – să zicem – o prozodie impecabilă.

JURNALUL: GEO BOGZA, POEMUL INVECTIVĂ ŞI ALTE POEME

Poeme redutabile ale lui Geo Bogza, unele chiar nepublicate din perioada interbelică. Geo Bogza se dovedeşte prin ele un poet care a revoluţionat poezia română.
Actul care se face acum este unul tipic pentru restitutio, de care beneficiază întreaga literatură română. Cartea lui  Geo Bogza se constituie într-un model pentru generaţiile următoare.

AGENTPRESS: VAMA LITERARĂ

Revista VAMA LITERARĂ – ultimul număr apărut de curând - se deschide cu un grupaj de texte semnate de scriitorul Cristian Pavel, care şi-a reîntors, cu forţe proaspete, faţă către literatură.

TOATĂ revista are o ţinută peste cea medie a publicaţiilor literare. Mi-a plăcut, în mod special, grupajul lui Tic Petroşel, contrar altor păreri: deşi este neşlefuit, nu are precizie de orfevru, dimpotrivă, arew turbulenţă, este viu, respiră, îţi cauzează dureri de cap, este inconfortabil.

REVISTA ROMÂNO-AMERICANĂ

Mi-a parvenit, deşi pe o altă adresă, un număr mai recent al revistei româno-americane. Punctul ei forte este dat de prestigiul semnăturilor care apar, cu cadenţă şi greutate, în fiecare număr.

Este o revistă pe care o urmăresc cu interes, asemeni celorlalte din zona „serioasă”, mai cu seamă (FP – „Foreign Policy”, ultimul număr al revistei a ajuns deja în redacţia noastră, „Viaţa românească” etc).

VERSO

Revista care apare la Cluj şi de care se ocupă remarcabilul scriitor contemporan care este Ion Mureşan (mai cunoscut drept „Muri”) are ceva din spiritul unui centru universitar cu tradiţie. Are vioiciune, pare/şi este o publicaţie cu spirit tânăr.

Marea ei valoare este dată de faptul că se constituie într-o alternativă la publicaţiile-cuirasat, grele, reputate etc, precum „România literară” sau „Viaţa Românească”.

REVISTA (CENTRULUI CULTURAL) „DUNĂREA DE JOS”

O revistă care face eforturi susţinute ca să urce. Deocamdată, este pe mîna a doi scriitori de foarte bună calitate – şi mă refer la Florina Zaharia şi Adrian Secară (de veghe în lanul de:).

Amândoi – şi asta este de remarcat, „under 30”(sau pe acolo)!
Deocamdată, nivelul la care se află este cel al unei publicaţii literare. Ceea ce i-ar trebui, în primul rând: mai multă deschidere.

RISOPRINT: ALEXANDRU BUICAN, TEATRUL ONOAREI

Este vorba despre o carte de teatru, care îmi parvine cu o enormă întârzâiere, deoarece a fost trimisă pe o adresă anterioară, în Aleea Fizicienilor (reamintesc, adresa poştală actuală este:  cea profesională – Str. Nicolae Caranfil 77, etaj 1, FINMEDIA, sect. 1 - iar cea personală: Str. Alunişului 37, sect 4, ambele în Bucureşti).

Aşa am aflat că Alexandru Buican, optzecist după vârstă şi vocaţie, este şi autorul unei ispititoare carte despre Constantin Brâncuşi – se intitulează:”Brâncuşi – o biografie”, pe care nu am avut ocazia să o ţin în mână, deocamdată, dar care mi se pare interesantă ca premiză: viaţa lui Brâncuşi, nu-i aşa?

Modelul pe care îl are în vedere, prezent în citate (ori nu) este cel al „teatrului de idei”, cu conţinut major, cel al lui Camil Petrescu.

Mihail Gălăţanu
(mihail.gălăţanu@talk21.com)