Presiunea pe costuri determinată de criză a generat contracţii la nivelul multor zone din activitatea bancară. Extinderea teritorială a fost sistată sau chiar s-au închis unităţi, cheltuielile salariale au fost reduse, iar disponibilizările au devenit realitate. Zona de terminale bancare îşi continuă însă creşterea, aceasta fiind alimentată în primul rând de dorinţa băncilor de a-şi extinde reţele de POS-uri, în timp ce pe zona de ATM-uri se aşteaptă un avans mai lent.
Practic, reducerea segmentului creditării a obligat băncile să se orienteze şi către alte zone pentru obţinerea de venituri. Plata cu cardul este principala ţintă, pe această zonă România având încă un potenţial foarte mare de creştere. Potrivit datelor publicate de BNR, reţeaua de POS-uri s-a apropiat de 100.000 de dispozitive, mai precis 98.522 la sfârşitul lui 2009, ceea ce înseamnă că aproximativ 8.000 de noi astfel de echipamente au fost instalate de bănci în decursul anului trecut.

Aproape 40% POS-uri marca BCR şi BRD

Zona POS-urilor este dominată de liderii sistemului bancar românesc, BCR şi BRD, care deţin împreună mai mult de o treime dintre aceste terminale. Lider este BRD, cu circa 20.000 de POS-uri instalate la comercianţi, urmat de BCR, a cărui reţea depăşeşte 17.000 de astfel de dispozitive. Un alt jucător semnificativ pe această zonă este Banca Transilvania, a cărei reţea de acceptare a plăţii prin card numără circa 12.000 de POS-uri. Acestora li se adaugă Bancpost, care controlează aproximativ 10% din piaţa plăţilor la POS, UniCredit ţiriac Bank, a cărei reţea se apropie de 10.000, precum şi Raiffeisen Bank, cu peste 8.000 de terminale la finalul lui 2009.
De asemenea, băncile turceşti sunt nume „grele” pe segmentul plăţilor la comer­cianţi, având o prezenţă pe această zonă mult mai importantă decât poziţia pe care o deţin în ierarhia după active a băncilor. Astfel, cei de la Credit Europe Bank au o reţea de 9.000 de POS-uri, în timp ce GarantiBank a ajuns la 5.000 de astfel de echipamente instalate la comercianţi. Exis­tă nume importante din sistemul bancar românesc cu o prezenţă foarte redusă pe zona POS-urilor, cu mult mai puţin comparativ cu cota lor de piaţă după active. De exemplu, numărul trei în piaţă, Volksbank, nu are decât o prezenţă marginală pe acest segment, având instalate mai puţin de 100 de POS-uri. În acelaşi timp, Banca Românească sau RBS nu sunt prezente pe zona POS-urilor. Alte două nume importante, Alpha Bank România şi ING Bank România, sunt jucători destul de mici pe piaţa POS-urilor, fiecare cu aproximativ 1.400 de echipamente instalate la comercianţi.

şase bănci pentru 60% din reţeaua de ATM-uri

De cealaltă parte, segmentul ATM-urilor a avut o creştere cantitativă agresivă în anii anteriori, pe fondul extinderii foarte rapide a reţelelor de sucursale, astfel că avansul în această zonă este mai moderat. Numărul ATM-urilor existente în ţară ajunsese, la finalul lui 2009, la 9.702, în creştere cu aproximativ 450 de unităţi faţă de anul anterior. Cea mai extinsă reţea de ATM-uri este deţinută de BCR, care are în portofoliu 2.100 de bancomate. BRD, instituţia creditoare privată cu cea mai mare reţea de unităţi din România, nu are o acoperire la acelaşi nivel pe zona ATM-urilor, unde deţine 1.450 de astfel de aparate. Al treilea jucător ca mărime pe acest segment este Raiffeisen Bank, cu peste 1.000 de ATM-uri instalate în ăntreaga ţară. CEC, Banca Transilvania şi Banc­post sunt alt trei bănci cu acoperire importantă pe această zonă, fiecare având o reţea de 700-800 de ATM-uri. Practic, aceste şase nume controlează aproximativ 60% din reţeaua de bancomate din întrea­ga ţară.

Focus pe plata cu cardul la comercianţi

Zona ATM-urilor va continua şi anul acesta ritmul de creştere redus. Majori­tatea informaţiilor furnizate de bănci indică proiecte de mică amploare în ceea ce priveşte extinderea cantitativă a reţelelor de bancomate. Nume importante, precum Raiffeisen sau UniCredit, vorbesc despre creşteri ale numărului de ATM-uri de numai 5%, respectiv 10%, în timp ce la BCR anul 2010 va aduce o încetinire a extinderii reţelelor de ATM-urilor şi POS-uri. „În 2010 vom continua extinderea reţelei de terminale POS şi de bancomate, dar probabil într-un ritm mai moderat, în funcţie de cerinţele pieţei”, spune Igor Zganjer, director executiv, Direcţia Carduri BCR. Proiecte îndrăzneţe şi-au stabilit cei de la Garanti, care vor să-şi dubleze numărul de ATM-uri în 2010, până la 200. De asemenea, reţeaua de ATM-uri de la CEC Bank se va îmbogăţi cu 120 de noi echipamente anul acesta.
Pe segmentul POS-urilor, anul 2010 aduce proiecte importante la mai multe bănci. Se aşteaptă astfel o extindere semnificativă a reţelei de acceptare a cardurilor, o dezvoltare a serviciilor ofe­rite prin intermediul POS-urilor, precum şi o concurenţă crescută a băncilor pentru atragerea comercianţilor. Raiffei­sen, Banca Transilvania şi UniCredit sunt printre numele mari pe această zonă, care şi-au propus o extindere cu 25% a reţelei de POS-uri anul acesta. şi pentru băncile turceşti 2010 va fi un an important în dezvoltarea zonei de POS-uri. Cei de la Credit Europe Bank şi-au propus insta­larea a încă 3.000 de echipamente, în timp ce proiectul GarantiBank pe acest seg­ment prevede încă 2.500 de POS-uri. şi jucătorii noi pe această piaţă au obiective îndrăzneţe.
Alpha Bank, instituţie care a intrat pe acest segment de abia în 2008, şi-a stabilit ca ţintă pentru 2010 dezvoltarea reţelei de POS cu 50%. Cel mai nou jucător pe această piaţă este CEC Bank, care oferă de la sfârşitul anului 2009 şi servicii de acceptare carduri la comercianţi. Banca
şi-a propus ca anul acesta să instaleze până la 1.000 de POS-uri la comercianţi, inclusiv în zonele rurale. De asemenea, cei de la Banca Românească vor să demareze activitatea de acceptare la plată din 2011, anul acesta urmând să iniţieze certificările necesare acestei activităţi.

Cu paşi rapizi către standardul EMV

O provocare a lui 2010 pentru bănci este trecerea întregii reţele de POS-uri şi ATM-uri la standardul EMV, corespun­zător cardurilor cu cip, dată limită pentru acest proces fiind finalul anului.
„Inclusiv din cauza lipsei reglementării care să forţeze adoptarea într-un termen mai scurt a standardului EMV, situaţia în piaţa bancară românească este destul de pestriţă în prezent”, arată Călin Rangu, preşedintele IIRUC Service. Acesta apreciază că pe zona ATM-urilor nu mai sunt probleme din acest punct de vedere, însă doar două treimi dintre POS-uri acceptă carduri cu cip.
O privire mai clară ne oferă datele furnizate de VISA, care arată că 93% dintre ATM-urile din România au migrat către tehnologia cu cip, în timp ce la POS-uri procentul este de 58%. Privind la nivelul jucătorilor, bănci precum BCR, CEC Bank, Alpha Bank, Credit Europe Bank, GarantiBank, ING Bank, OTP sau Banca Românească au adoptat standardele EMV pentru cele două reţele (98% dintre POS-uri în cazul BCR), potrivit datelor furnizate de respectivele bănci. De lucru pentru certificarea EMV mai are UniCredit, pentru 30% din reţeaua de POS-uri, în timp ce Volksbank trebuie să facă acest efort pentru toate POS-urile. şi la Raiffeisen trebuie depuse eforturi pe această zonă. „Raiffeisen Bank dispune de certificare EMV pentru toată reţeaua sa de ATM-uri, iar până la finalul anului 2010 ne propunem certificarea tuturor POS-urilor băncii”, spune Mihai Negulescu, manager Departament Acceptare Carduri, Direcţia Carduri.

Comerţul „la negru” blochează extinderea reţelelor de POS-uri

Există, astfel, numeroase oportunităţi de afaceri pentru furnizorii de echipamente şi servicii pe zona POS-urilor, jucătorii cei mai importanţi pe acest segment fiind Printec, Servus, Danubius şi RBC. Extin­derea reţelei de POS-uri se loveşte însă de un impediment foarte important şi dificil de depăşit, independent de eforturile băncilor şi furnizorilor de echipamente: zona „neagră”, nefiscalizată, a economiei. Cei care nu acceptă plata la POS vând „la negru”, arată Adrian Apolzan. Atât co­mer­­cianţi mari, cât şi mici, au adoptat astfel de practici, astfel că nu este în interesul lor să accepte instalarea de POS-uri şi plata cu cardul, iar acest fenomen
s-a amplificat odată cu perioada de criză pe care o traversează România. „Mulţi comercianţi nu sunt interesaţi să-şi instaleze POS-uri, fiindcă sumele intrate prin plata cu cardul sunt <la vedere>”, declară Velin Ganev, directorul executiv Danubius Exim, partener pentru România al Ingenico, cel mai mare producător de POS-uri din lume.
Compania este un jucător relativ nou pe piaţa POS-urilor din România, demarând activitatea pe această zonă în urmă cu doi ani, după semnarea parteneriatului cu Ingenico. Potrivit lui Velin Ganev, Danubius Exim lucrează în prezent cu UniCredit şi Millennium Bank, ajungând la 20.000 de POS-uri vândute, atât pe zona bancară, cât şi pe cea nebancară, respectiv terminale POS pentru reîncăr­carea cartelelor prepaid de telefonie mobilă. „Anul 2009 a fost unul foarte bun pentru afacerile Danubius pe zona POS-urilor, când am vândut aproape 10.000 de astfel de echipamente. Anul acesta vrem să avem o creştere de 20% a vânzărilor, până la 12-14.000 de POS-uri, banking şi non-banking. Am ca argument câteva proiecte la care lucrăm de ceva timp şi care vor demara anul acesta”, a declarat Ganev.
Această zonă menţionată a cartelelor prepaid pentru telefonia mobilă este una foarte interesantă pentru furnizorii de servicii şi echipamente POS. Chronos, unul dintre cei mai importanţi jucători pe aceast segment a ajuns în prezent la un volum de 16.000 de echipamente EFT POS aflate în management, vândute sau închiriate către dealerii de telefonie mo­bilă. Compania comercializează termi­nale Verifone şi Cybernet, multifuncţionale, pe care a dezvoltat şi încărcat aplicaţii bancare clasice, plăţi de facturi, aplicaţii de loialitate.

Băncile trec la reducerea costurilor de operare a reţelei de ATM-uri

Deşi pe zona ATM-urilor 2009 nu a fost un an prea bun pentru vânzările de noi echipamente, oportunităţile de afaceri pentru furnizorii din acest segment au fost generate de nevoia băncilor de achiziţie de aplicaţii specializate care să diminueze costurile de operare a reţelei de banco­mate, trend care va continua şi în 2010, după cum apreciază reprezentanţii Rom­sys. „Pentru noi, 2009 a adus două pro­iecte mari de gestionare a numerarului din ATM-uri, seifuri şi centre de procesare”, explică Lucian Radu, Executive Director, Self Service Solutions Romsys.
Romsys este partener Wincor Nixdorf, având în prezent peste 3.100 de ATM-uri în administrare, la care oferă servicii de tip „casco total”. Printre clienţi se numără BCR, BRD, ING, Bancpost, Piraeus Bank, Millennium, UniCredit, RBS România. Implementările la aceste bănci cuprind partea de reţea de ATM-uri Wincor Nixdorf, soluţii de monitorizare a reţelei, soluţii de cash management, încărcarea de la distanţă a cheilor de criptare, dar şi soluţii de marketing direct prin reţeaua de ATM-uri.

Noi dezvoltări: terminalele contactless

Pentru cei de la Servus, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente şi servicii pe zona POS-urilor şi ATM-urilor, începerea crizei a determinat o stagnare, însă pentru anul acesta sunt premise pentru o creştere. „Cu toate că în 2009 s-au simţit efectele crizei economice şi băncile şi-au redus bugetele, Servus a beneficiat de investiţiile făcute în anii anteriori în dezvoltarea continuă a serviciilor oferite clienţilor, astfel ca anul s-a încheiat cu rezultate bune. În 2010, creşterile pe zona de ATM-uri vor fi dificil de realizat, considerând faptul că băncile îşi restructurează reţelele şi vom asista mai mult la relocări decât la achiziţii noi. În ceea ce priveşte plata la comercianţi, vom asista la o creştere a numărului de POS-uri şi la introducerea de noi modalităţi de plată, un exemplu fiind terminalele contactless”, a declarat Raluca Aelenei, director general, Servus.
Servus este unic distribuitor pentru România al echipamentelor Hypercom şi al ATM-urilor Diebold. Potrivit reprezentanţilor companiei, Servus are în prezent aproximativ 70% din piaţa POS-urilor, 65.000 dintre POS-urile instalate de bănci fiind marca Hyper­com. Pe zona ATM-urilor, Servus are peste 3.000 de aparate în administrare, aici intrând atât ATM-urile Diebold vândute de companie, precum şi echipamente vândute de alte companii şi pentru care Servus oferă servicii de mentenanţă. Printre clienţi se numără Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, CEC Bank şi Libra Bank, bănci unde Servus are în administrare întreaga reţea de ATM-uri şi POS-uri, BRD, BCR şi OTP, unde are afaceri pe zona POS-urilor, UniCredit ţiriac, Garanti, Procredit, RIB sau Emporiki.