Cu creşteri fără precedent în 2008 şi menţinerea unui trend ascendent în 2009, industria de hardware pare a fi perfect ecranată faţă de efectele recesiunii. Este însă adevărat că această evoluţie pozitivă este dată de producţia de export a multinaţionalelor, în timp ce producătorii locali resimt din greu urmările contracţiei pieţei interne.

Materialul utilizează rezultate ale analizei evoluţiei industriei de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii româneşti pe care ITC – Institutul pentru Tehnica de Calcul o realizează periodic pe baza informaţiilor din bilanţurile depuse de cele peste 20.000 de societăţi care se înregistrează sub codurile CAEN cores­punzătoare.

Evoluţie ascendentă în 2008

Industria de hardware a înregistrat în 2008 cele mai mari creşteri din istoria ultimilor zece ani, amplificând tendinţele ascen­dente consemnate încă din 2007.
Cifra de afaceri totală s-a ridicat la 1,7 miliarde de euro, în creştere cu 55% faţă de anul anterior, iar producţia vândută de întregul sector a avansat cu 64%, depăşind 1,3 miliarde de euro. Cu astfel de rate de creştere, fabricaţia de hardware a devenit unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei româneşti.
Cifrele de mai sus se referă la industria de hardware definită, conform noii clasificări naţionale şi europene CAEN/NACE, ca ansamblu al firmelor cu activităţi de producţie („ICT manufacturing”), cores­punzând grupelor 261 – componente şi subansambluri electronice, 262 – calcu­latoare şi echipamente periferice, 263 – echipamente de telecomunicaţii şi 264 – electronică de larg consum.
Intrarea în vigoare în 2008 a noii versiuni CAEN a condus la dificultăţi în păstrarea continuităţii statistice deoarece multe companii şi-au reconsiderat activitatea principală şi s-au înregistrat (mai mult sau mai puţin justificat) în alte grupe, „părăsind” astfel sectorul hardware. Dacă aceste firme sunt excluse şi din totalurile de referinţă ale anului 2007, creşterile din 2008 devin simţitor mai mari: +76% pentru cifra de afaceri şi +83% pentru producţie.
Pe de altă parte, 2008 a adus o schimbare şi în privinţa evoluţiei cursului valutar, în sensul deprecierii leului, ceea ce a făcut ca exprimarea în euro să nu mai amplifice creşterile ca în anii anteriori. Dacă indicatorii se calculează în lei (preţuri curente), creşterile din 2008 sunt +71% pentru cifra de afaceri şi +81% pentru producţie, de două-trei ori mai mari faţă de ratele înregistrate în anii precedenţi.
şi mai spectaculoasă a fost evoluţia în 2008 a exporturilor hardware care au depăşit 1,57 miliarde de euro, din care două treimi au provenit de la producătorii de hardware telecom şi de electronică. Creşterea a fost de +125% în euro (+148% în lei) şi a devansat cu mult creşterea generală a exporturilor româneşti din 2008 (+19%). Ponderea sectoarelor hardware în totalul exportului de bunuri al României a ajuns astfel la 4,5%, du­blându-se faţă de anii anteriori (2,2-2,4% în 2005-2007). În acelaşi timp s-a consemnat şi o serioasă încetinire a importurilor de hardware, cu un avans de doar 16%, iar decalajul dintre importuri şi exporturi s-a diminuat cu 12% (la 2,24 miliarde de euro). Anul 2008 a fost astfel primul în care soldul extern negativ la hardware şi electronică a scăzut, în condiţiile în care deficitul comercial total al României a continuat să se amplifice.
Extinderea remarcabilă ale sectorului în 2008 s-a datorat aproape exclusiv unităţilor de producţie ale companiilor străine care, în majoritatea cazurilor, lucrează pe baza comenzilor externe şi sunt total decuplate de la piaţa internă. De altfel, aproape trei sferturi din creşterea înregistrată a provenit de la platforma Nokia inaugurată la începutul anului, care a adus peste 450 de milioane de euro la cifra de afaceri şi producţia sectorului. Rezultate bune s-au înregistrat şi la unităţile marilor companii EMS (Electronic Manufacturing Services) şi la multitudinea de producători mid-tier. În schimb, producătorii locali, mai ales asamblatorii de calculatoare care depind de consumul intern, au fost afectaţi de începutul crizei, înregistrând o stagnare în 2008, cu creşteri apreciabile în primul semestru, urmate apoi de reduceri puternice în a doua jumătate a anului.
În ceea ce priveşte sistemul de firme, sectorul a numărat 890 de societăţi active, în scădere faţă de cele 928 înregistrate cu un an înainte şi cu o tendinţă de accentuare a concentrării. Numărul de firme „milio­nare” în euro s-a ridicat la 64 şi, din aces­tea, 13 au avut venituri de peste 10 milioane de euro, iar 4 (Nokia, Alcatel, Celestica, Intrarom) au depăşit 100 milioane de euro. Gradul de concentrare s-a mărit datorită extinderii filialelor multinaţionalelor care depăşesc cu mult ca volum de activitate segmentul producătorilor mici şi mijlocii locali şi străini. Liderul (Nokia) deţine 27% din totalul cifrei de afaceri, primele 3 companii realizează 47%, iar primele 10 acumulează 72% din total. Procentele sunt sensibil mai mari decât cele din 2007 (18%, 39% şi, respectiv, 64%). Gradul de concen­trare din hardware se apropie astfel de cel din telecomunicaţii şi îl depăşeşte categoric pe cel din software şi servicii. Personalul angajat în industrie a crescut semnificativ, cu peste 5.000 de angajaţi (+31%), ajungând la 21.820 de persoane. Reducerile de la unele societăţi, mai ales locale, au fost depăşite de noile angajări la multe din filialele companiilor străine. Salariul brut anual a ajuns la 7.780 de euro ca medie pe întreaga industrie hardware, creşterea fiind de 29% după ce, în anul anterior, se înregistrase o mărire asemănă­toare (+26%). Avansul salariilor din 2008 pare exagerat de mare, depăşind cu mult atât rata medie pe economie, cât şi cea din celelalte sectoare TI&C, dar se datorează în bună măsură nivelului redus al sala­riilor din societăţile care, la schimbarea înregistrării CAEN, au părăsit sectorul.

Regres la productivitate

În contrast cu ceilalţi indicatori prezentaţi mai sus, evoluţia valorii adăugate în 2008 poate fi considerată mai degrabă dezamă­gi­toare. Totalul valorii adăugate în sector a atins 350 de milioane de euro, cu un avans modest de doar +15%, situat mult sub ratele înregistrate la producţie sau exporturi şi inferior creşterilor din anii anteriori. În paralel, rata valorii adăugate (ponderea în producţie) s-a redus la 26% faţă de 37% cu un an înainte. Această situaţie sugerează că extinderea de volum pe care a cunoscut-o sectorul s-a datorat în mare parte activită­ţilor de asamblare cu valoare scăzută bazate pe utilizarea unei forţe de muncă mediu şi slab calificată.
Acelaşi lucru se observă şi în privinţa productivităţii muncii. Deşi cifra de afaceri pe angajat a crescut considerabil la 78.000 de euro, productivitatea, măsurată ca valoa­re adăugată pe angajat, a cunoscut o redu­cere cu 12%, la 15.990 euro faţă de 18.200 euro în anul anterior. Este prima scădere a productivităţii consolidate a sectorului din ultimii cinci ani. În plus, sectorul este confruntat pentru prima dată şi cu problema creşterii puternice a sala­riilor în condiţiile diminuării produc­tivităţii.
Contribuţia la PIB (ponderea valorii adău­gate brute create de industria hardware în totalul VAB pe economie) s-a menţinut la 0,28%, un procent încă foarte mic în comparaţie cu majoritatea ţărilor euro­pene.
şi în ceea ce priveşte profitabilitatea, se poate consemna o evoluţie descendentă. Rezultatul total din exploatare (operare) a stagnat în 2008 la nivelul de 95 milioane de euro, dar profitul brut (64 milioane de euro) şi net (51 milioane de euro) au înregistrat scăderi cu cca 20%. Peste trei sferturi din profitul total a fost dat de Nokia şi Alcatel, în timp ce unele din filialele multinaţiona­lelor şi din companiile locale au raportat pierderi. Rata profitului net consolidat a coborât la 3% faţă de 5,7% în anul precedent, fiind mult inferioară celei din celelalte sectoare TI&C, chiar dacă şi în acestea s-a înregistrat o tendinţă de reducere a profitabilităţii.

2009 – an de creştere

Ponderea ridicată a producţiei multinaţio­nalelor a făcut ca declanşarea crizei în toam­na anului trecut să nu afecteze evoluţia ascendentă a sectorului ale cărui cifre indică o remarcabilă imunitate la declinul econo­mic general.
Atunci când se analizează cauzele crizei în economia românească, se indică două categorii de factori: pe de o parte, reduce­rea puternică a consumului intern ca reacţie la excesele din anii anteriori şi, pe de altă parte, recesiunea globală care a provocat diminuarea exporturilor.
În cazul industriei hardware, se poate spune că impactul negativ a venit doar de la contracţia pieţei interne, care a afectat puternic producătorii locali şi distribui­torii/retailerii IT, confruntaţi nu doar cu reduceri dramatice ale veniturilor, dar şi cu lipsa lichidităţilor şi, în unele cazuri, cu insolvenţa şi falimentul.
Contracţia puternică din segmentul pro­ducătorilor locali a fost însă compensată de extinderea continuă a producţiei unităţilor companiilor străine. Recesiunea şi reducerea consumului IT mondial nu a condus la o restrângere a activităţilor din România. Din contră, presiunea asupra costurilor de fabricaţie a determinat o accentuare a transferului de activităţi către filialele din ţara noastră. Creşterile din ultima parte a anului trecut şi din acest an de la Nokia şi de la alte unităţi ale producă­torilor străini sunt confirmate de cifrele statistice disponibile până în acest moment.
Din indicii cifrei de afaceri publicaţi în buletinele lunare ale INS rezultă că, în lunile octombrie şi noiembrie 2008, în timp ce în alte zone ale economiei se anunţau disponibilizări, şomaj tehnic şi suspendări temporare ale producţiei, sectorul CAEN 26 a avut creşteri de excepţie (dublări în lei) faţă de aceleaşi luni ale anului precedent.
Evoluţia ascendentă a continuat în primele trei trimestre ale acestui an, cu creşteri de la an la an şi chiar măriri secvenţiale (de la lună la lună) în perioada februarie – iunie, astfel încât, în acest moment, sectorul hardware are în spate 7 trimestre de creştere neîntreruptă.
Cumulat pe primele 8 luni ale anului, cifra de afaceri a avansat cu 47% în lei (27% în euro) faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Performanţa este unică în industria românească, în condiţiile în care majoritatea celorlalte sectoare s-au contractat, iar ansamblul industriei prelucrătoare a înregistrat în acelaşi interval o reducere cu -17% (-28% în euro).
Creşteri şi mai puternice s-au realizat la capitolul exporturi, care au totalizat în primele 7 luni din 2009 peste 1,2 miliarde de euro (+54%), în condiţiile în care exportul total de bunuri al României s-a redus cu 20%. Balanţa comercială negativă a sectorului hardware s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea din anul precedent, iar ponderea sectorului în exportul total a urcat la 7,4%.
Deosebit de relevantă este şi evoluţia în 2009 a comenzilor noi, care au crescut constant în intervalul ianuarie-august, indicând un grad înalt de asigurare cu contracte a producţiei viitoare. Indicele valoric al comenzilor noi pe primele 8 luni consemnează pentru sectorul hardware o mărire cu 62% în lei (40% în euro) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în contrast cu scăderea cu peste 30% pentru întreaga industrie prelucrătoare.
În ceea ce priveşte personalul sectorului, cifrele INS indică pentru prima jumătate a anului o diminuare cu cca 1.500 de angajaţi, şi o mărire cu 5% a venitului salarial mediu în lei, echivalentă cu o scădere de -6% în euro.
Luând în considerare aceste evoluţii, esti­măm pentru întreg anul 2009 o extindere a sectorului hardware cu 25%-30% şi atin­gerea unei cifre de afaceri de 2,15 miliarde de euro şi a unui volum de exporturi de 2,05 miliarde de euro. Valoarea adăugată îşi va menţine o rată de creştere mai mică, de cca 15%, dar va fi însoţită de o creştere mai consistentă (+25%) a productivităţii în condiţiile reducerilor de personal.

Structura industriei hardware

O analiză a structurii pe activităţi în 2008 scoate în evidenţă concentrarea în sectorul fabricaţiei de echipamente de telecomuni­caţii (CAEN 263), unde 125 de firme (14% din total) au realizat 58% din producţie (787 milioane de euro) şi 44% din valoarea adău­gată. În acest sector activează Nokia, care dă jumătate din producţie, dar şi filialele Alcatel, Intrarom, Kathrein, precum şi companii româneşti ca Topex şi Felix Telecom. Trebuie notat şi faptul că profiturile industriei s-au obţinut aproape în ăntregime în acest sector (59,7 milioane de euro din totalul de 63,9 milioane de euro).
Sectorul componente electronice (CAEN 261) a acumulat o cifră de afaceri de 421 de milioane de euro (25% din totalul industriei) şi o producţie de 431 de milioane de euro (31%), utilizând mai mult de jumătate din personalul industriei hardware (12.100 de angajaţi). şi acest sector este dominat de unităţile companiilor străine, în primul rând ale marilor furnizori EMS (Flextronics, Celestica, Elcoteq), dar şi ale unor producători mid-tier de componente şi subansamble electronice ca Systronics, Connectronics, Wenglor Sensoric etc. În sectorul componente electronice s-a înregis­trat cea mai mare rată a valorii adăugate (30%), în paralel cu o profitabilitate foarte scăzută (0,7%).
Grupa CAEN 262 – calculatoare şi echipa­mente periferice se remarcă prin decalajul dintre cifra de afaceri, care a atins 346 de milioane de euro (20% din total), şi volu­mul producţiei de doar 126 de milioane de euro (9% din total), decalaj explicabil prin ponderea ridicată a activităţilor de comerţ. În acest sector sunt prezenţi în special distribuitorii, retailerii şi asamblatorii locali de calculatoare (K Tech, Flamingo, ETA-2U, Maguay, Caro, Comrace etc.), dar şi câteva companii străine (Benchmark, Hanil Electronics etc.).
Sectorul electronică de larg consum (CAEN 264), cu o cifră de afaceri de 57 de milioane de euro şi o producţie de doar 18 milioane de euro, are o pondere nesemnificativă (sub 2%) în ansambul industriei de hardware. Aici activează câteva zeci de producători de sisteme electronice şi distribuitori şi asam­blatori de electronică de larg consum, prin­tre care se numără: United Electric In­dus­try, Audio Bronx, Electra, Electronica etc.
În ceea ce priveşte dinamica, sectorul echi­pa­mente de telecomunicaţii se detaşează cu o creştere în 2008 cu 132% a cifrei de afaceri, datorată în principal începerii producţiei la Nokia. Urmează compo­nentele electronice, cu +57%, în timp ce, în sectorul calculatoare şi periferice, avansul a fost mai modest (+29%). Diferenţe mari între cele patru sectoare se pot observa şi la productivitate sau profitabilitate. Echipa­me­ntele telecom se remarcă printr-o valoare adăugată pe angajat, de 31.225 euro, dublă faţă de media industriei hardware şi o rată a profitului brut de 6,9%. În sectoarele componente electro­nice şi calculatoare, productivitatea este mult mai scăzută (10.530 şi 13.860 euro/an­gajat). În acelaşi timp, în grupa echipa­mentelor de teleco­municaţii se înregistrează şi nivelul cel mai ridicat al salariului mediu brut anual, de 12.310 euro, de două ori mai mare decât în celelalte sectoare.

Producătorii locali şi multinaţionalele

Impactul crizei financiare şi economice a condus în 2008 şi 2009 la o amplificare a decalajului între evoluţia producătorilor locali şi a filialelor companiilor străine, cu o accentuare a dominaţiei acestora din urmă.
Nucleul industriei hardware locale este format din marile firme de distribuţie şi retail care asamblează calculatoare: Flamin­go, K Tech-Ultra Pro, CNDPI-Romsoft, Altex/Complet Electro Serv şi ProCA/ RHS, la care se adaugă Net Brinel, ETA-2U, Maguay, Caro etc., producţia cumulată a acestora acoperind în ultimii ani jumătate din consumul intern de calculatoare.
Evoluţia pozitivă a pieţei de PC-uri în primele trimestre din 2008 a făcut ca majoritatea acestor firme să înregistreze creşteri cu zeci de procente, urmate de reduceri în trimestrul 4. Pe întreg anul 2008, cifra de afaceri a stagnat la 48,2 milioane de euro la CNDPI-Romsoft, a scăzut uşor (-8%), la 68,6 milioane de euro la K Tech, dar a înregistrat creşteri cu 65% la Flamingo Computers (după reducerea puternică din 2007), cu 8,5% la Altex, cu 18% la ETA-2U, cu 34% la Maguay şi cu 11% la Net Brinel.
Primele manifestări ale crizei în toamna lui 2008 au prins pe picior greşit pe foarte mulţi asamblatori/retaileri locali, care aveau în derulare programe ambiţioase de extindere. Piaţa de PC-uri a înregistrat prima cădere în ultimul trimestru 2008 (-18,5%), iar în 2009 reducerea s-a accentuat, depăşind -60% în fiecare din primele trei trimestre. O prăbuşire asemănătoare este consemnată şi în retailul de echipamente IT şi de birou (periferice), care a scăzut cu 34% şi 40% în primul trimestru şi cu peste 50% în al doilea. În acelaşi timp, cifrele provizorii ale INS indică o reducere a cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata de „echipamente informatice şi de telecomunicaţii”, cu cca 25% (în euro) în primul semestru din 2009.
În aceste condiţii, reducerile de venituri la nivelul primului semestru au fost dramatice la toţi retailerii-asamblatori: -40% la CNDPI-Romsoft, -55% la Flamingo International, -55% la CES/Altex, peste 50% la K Tech şi au fost însoţite, în majoritatea cazurilor, de pierderi consis­tente şi acumularea de datorii. Companiile au recurs la măsuri drastice de restructurare, printre care se numără închiderea a zeci de magazine, disponibilizarea a sute de angajaţi şi întreruperea producţiei în condiţiile acumulării stocurilor. Flamingo a renunţat la o mare parte din activităţile de distribuţie, a transferat linia de asamblare către Asesoft şi a fost confruntat cu cererea de dizolvare din partea unui acţionar major. Altex se află în proces de restructurare financiară şi a suspendat, conform unor relatări din presă, producţia de la CES.
Într-o situaţie şi mai gravă se află K Tech, care a intrat în insolvenţă şi aşteaptă în decembrie decizia tribunalului de trecere la faliment.
În contrast cu declinul producătorilor locali de calculatoare, activitatea unităţilor de producţie ale companiilor străine a evoluat pozitiv în majoritatea cazurilor.
Evenimentul cel mai important al anului 2008 a fost inaugurarea în februarie a platformei Nokia de la Jucu/Cluj şi fabricarea primelor 10 milioane de telefoane în următoarele 8 luni. Cifra de afaceri şi producţia pe întreg anul au atins 455 de milioane de euro (27% din totalul industriei hardware), iar numărul mediu de angajaţi s-a ridicat la 1.225.
Intrarom s-a remarcat în 2008 prin avansul cifrei de afaceri cu 139%, la 135 de milioane de euro, datorită atât relocalizării producţiei Intracom, cât şi unor contracte publice (dotarea cu laboratoare informatice a unităţilor din învăţământul preuniver­sitar). După creşterea puternică (+48%) din 2007, Alcatel-Lucent a stagnat în 2008 la 192 de milioane de euro, cu peste 1.330 de angajaţi. Dacă ne raportăm la anul 2000, producţia şi veniturile Alcatel s-au mărit de 4,5 ori, iar numărul de angajaţi a crescut cu aproape 600.
2008 a fost un de creştere pentru majori­tatea unităţilor companiilor străine care lucrează pe baza comenzilor externe. S-au înregistrat măriri atât la centrele EMS (Flextronics cu 4%, Benchmark Electronics cu +11%, Elcoteq cu 9%), cât şi la multitu­dinea de producători de componente şi subansambluri electronice (+11% la Kathrein, +817% la Hanil Electronics, +10% la Systronics, +22% la Connec­tronics, +57% la Hella Electronics etc.).
Trendul ascendent s-a menţinut în 2009, creşterile fiind alimentate atât de extinderea Nokia, cât şi de fluxul pozitiv de comenzi la celelalte companii străine. Această evoluţie este confirmată de creşterile din prima parte a anului la cifra de afaceri a industriei hardware şi mai ales la exporturi (peste 50%).
Seria investiţiilor străine în sectoarele hardware şi electronică a continuat în cursul anului 2009. Printre noile unităţi care pregătesc sau au început producţia se numără: a treia fabrică Emerson în parcul Tetarom/Cluj, noua capacitate de producţie din Petroşani a EC Electronics sau fabrica de la Oradea a companiei EMS Plexus. În acest moment, în România produc cinci din primii zece furnizori mondiali de servicii de fabricaţie electronică (Flextronics, Celes­tica, Elcoteq, Benchmark şi Plexus), iar rapoartele firmelor de analiză spe­cializate se referă în mod repetat la România ca la o locaţie preferată pentru producţia near-shore în care atât costul redus, cât şi flexibilitatea şi răspunsul rapid la comenzi sunt cerinţe esenţiale. Acu­mularea acce­lerată din ultimii ani a inves­tiţiilor străine directe în sectorul hardware şi electronică a condus la dominaţia cate­gorică a compa­niilor ISD (cu cel puţin 10% capital străin), care realizează în prezent cca 70% din cifra de afaceri totală şi peste 80% din producţie, în timp ce, la scara întregii economii, ponderea acestora este de doar 50%.