România are în continuare un potenţial foarte ridicat în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei cardurilor, spun specialiştii, reuniţi şi în acest an la o nouă ediţie a conferinţelor „Cards Forum” & „New Banking Technologies”, organizate tradiţional de Finmedia. Acest lucru înseamnă că suntem încă în urma altor ţări din Europa Centrală, cu care ne tot comparăm. Se fac, totuşi, paşi prudenţi, cei mai mulţi spre înainte, piaţa evoluează şi tehnologiile noi aduc în faţa sectorului bancar alte şi alte provocări şi oportunităţi.

Privite printr-o perspectivă simplistă, lucrurile nu stau rău: puţin peste jumătate dintre români (51%) deţin un card bancar, potrivit datelor unui studiu realizat de MasterCard în prima jumătate a acestui an. Dar dintre aceştia, 58% plătesc cu cash şi folosesc cardul doar pentru a retrage banii de la ATM. De asemenea, tot aproape 60% dintre clienţi au carduri din iniţiativa angajatorului sau a universităţii, în timp ce 13% au primit un card atunci când au deschis un cont, arată datele studiului, iar numai 30% dintre posesorii de carduri au aplicat pentru un card. Pe de altă parte, două treimi dintre cei care au răspuns în cadrul studiului MasterCard spun că au cardul cu ei în fiecare zi, bariera care rămâne de depăşit rămânând doar utilizarea lui ca mijloc de plată.
Datele oficiale despre piaţă ne prezintă o creştere continuă a numărului de carduri active în România, deşi ritmul în care a avansat în 2009 a fost mult mai redus, în paralel cu o reducere a volumului de carduri valide, ceea ce înseamnă o restructurare pe criterii calitative a portofoliilor de carduri ale băncilor din România.
La finalul primelor nouă luni ale acestui an, numărul de carduri active din România înregistrase o creştere de 3,5%, până la aproape 11,5 milioane, cu aproape 400.000 mai multe decât la finalul lui 2008, potrivit statisticilor publicate de Banca Naţională a României. În comparaţie, în perioada martie-decembrie 2008, s-a înregistrat o creştere a portofoliului de carduri active de aproape 3 milioane de unităţi. Numărul de carduri valide chiar a scăzut în primele trei trimestre ale lui 2009, de la 13,6 milioane la 12,8 milioane, pe fondul unor acţiuni ale băncilor de restructurare a portofoliilor de carduri. Cele mai afectate au fost cardurile de credit, numărul acestora reducându-se cu aproximativ jumătate de milion anul acesta. Acest fenomen se explică prin procesele severe de „curăţare” a portofoliilor efectuate de bănci, după ce în anii trecuţi creditul cu buletinul a fost mutat pe cardul de credit. Marea majoritate a cardurilor de debit valide sunt de debit, în volum de 10,6 milioane şi reprezentând aproximativ 83%, în timp ce cardurile de credit însumează 2,2 milioane.
Cifrele aferente celor trei trimestre ale lui 2009 indică şi o creştere a utilizării cardurilor de debit pentru efectuarea de plăţi. Astfel, la finalul lui septembrie se înregistrau, în medie, 1,44 tranzacţii de plată pe fiecare card de debit aflat în circulaţie, de la un raport de 1,33 în decembrie 2008, în condiţiile în care numărul acestor tranzacţii urcase la 15,38 milioane. În schimb, volumul tranzacţiilor de plată cu cardul de credit s-a redus semnificativ, de la 5 milioane, în decembrie 2008, la 4,22 milioane în septembrie 2009, însă frecvenţa utilizării lor în tranzacţii de plată rămânând la acelaşi nivel, de 1,8 plăţi/card de credit. Datele BNR indică o scădere semnificativă a numărului retragerilor de numerar de la ATM în al treilea trimestru al anului, la 52,24 milioane de tranzacţii, de la 54 milioane în iunie. În schimb, tranzacţiile la POS şi-au păstrat trendul ascendent, ajungând la 19,5 milioane la finalul lui septembrie 2009. Valoarea medie a unei tranzacţii realizate de cardul la POS se ridică, la finalul trimestrului III, la aproximativ 140 lei, în timp ce nivelul mediu al unei tranzacţii de retragere de numerar era de 415 lei. Pe total, valoarea tranzacţiilor realizate la ATM era de aproape 10 ori mai mare decât a plăţilor la POS, 21,6 miliarde lei, faţă de 2,7 miliarde lei.

Cardul, mijloc de plată uzual pentru o cincime dintre români

Specialiştii pun toate deficienţele din piaţa cardurilor românească, în special utilizarea scăzută a acestui instrument ca mijloc de plată, pe „tinereţea” segmentului. Referitor la acest subiect, cei de la MasterCard arată că vârsta medie a unui card de debit este de numai 2,5 ani în România. În această etapă a evoluţiei pieţei autohtone, numai 2% dintre români folosesc cardul ca principalul mijloc de plată la cumpărături, în timp ce 17% spun că folosesc la plată în aceeaşi măsură atât cardul, cât şi numerarul. Principalele motive pentru plata redusă cu cardul sunt cultura, lipsa POS-urilor şi semnele de întrebare ridicate de securitatea procesului de plată, arată studiul MasterCard. Criza afectează şi ea acest proces de creştere a frecvenţei plăţilor cu cardul, în condiţiile în care băncile au decis să restructureze reţeaua de POS-uri şi să renunţe la cele cu o utilizarea redusă. Astfel, cifrele publicate de BNR indică o reducere a numărului de POS-uri cu aproape 2.500 de aparate în trimestrul III al lui 2009, până la 96.434, după ce această reţea s-a aflat într-un proces neîntrerupt de extindere. Una dintre explicaţii se leagă de faptul că o serie de mici magazine au pus lacătul pe poartă sau au renunţat la plăţile transparente prin POS, pentru care erau şi comisionaţi.
Lipsa de maturitate a pieţei autohtone face ca românii să utilizeze cardurile mai frecvent la plata unor bunuri de folosinţă îndelungată sau a vacanţelor, decât la cumpărăturile de zi cu zi sau alte ocazii mai frecvente. Potrivit cifrelor prezentate de compania de consultanţă AT Kerney, numărul de plăţi cu cardul pe cap de locuitor a fost în 2008 de 3,2 (pentru cei care fac astfel de plăţi), comparativ cu un număr mediu de 22,2 plăţi cu cardul la nivelul a zece ţări reprezentative din Europa. „Una dintre marile provocări la acest capitol este afinitatea românilor pentru cash, în condiţiile în care 75% din numărul tranzacţiilor cu cardul şi 85% din valoarea lor sunt retrageri de numerar de la bancomate. Mai mult, 50% din car­durile emise sunt inactive, nu sunt folo­site“, a declarat Andrei Creţu, consultant AT Kearney.

Estetica bate securitatea

În general, cel mai înalt grad de interac­ţiune cu băncile pe zona cardurilor o au tinerii educaţi din Bucureşti sau marile oraşe ale ţării, arată studiul citat. Aceştia sunt, în general, cei care au aplicat pentru un card. Motivele pentru care aceştia apelează la card sunt, în primul rând, nevoia de a avea acces permanent la bani, precum şi capacitatea de a urmări cheltu­ielile realizate, evitarea numerarului sau avantajele oferite de o sursă suplimentară de bani. Indiferent de tipul cardului, debit sau credit, alegerea produsului preferat se face în primul rând în funcţie de nivelul taxelor şi comisioanelor de emitere şi administrare, o treime dintre respondenţi în cadrul studiului indicând acest aspect ca principala caracteristică. Pentru cardul de debit, dobânzile ataşate contului curent, bonusuri acordate pentru plata la comer­cianţi, facilitatea de overdraft sau pa­che­tele de asigurare ataşate sunt printre as­pec­tele importante pentru deţinători. În cazul cardurilor de credit, acestora li se adaugă caracteristici precum rata lunară şi limita de credit, foarte importante în decizia clientului de alegere a unui produs.
Tipic pentru o piaţă imatură, precum România, este şi faptul că actorii ei pun mai mare preţ pe design decât pe securitate atunci când vine vorba de carduri. Nici posibilitatea de utilizare în mediul on-line sau acceptarea internaţio­nală nu sunt mai importante decât aspectul estetic al cardului.
„Respondenţii sondajului MasterCard
s-au arătat mai preocupaţi de design-ul cardului decât de securitate, iar aceasta este o problemă de educare a pieţei. Cred că nu mulţi consumatori fac diferenţa între cardul cu bandă magnetică şi cel cu cip. Trebuie să educăm piaţa, consumatorul, pentru ca el să poată să facă o alegere în cunoştinţă de cauză, întrucât atunci şi el va fi mulţumit şi industria va merge bine”, a declarat Denisa Mateescu, general manager MasterCard pentru România şi Regiunea Balcanilor.

Soluţii software pentru toate segmentele bancare

În ciuda crizei şi a contracţiei bugetelor, sectorul bancar românesc a continuat să îmbrăţişeze inovaţia, pe toate segmentele, de la carduri până la core-banking. Piaţa autohtonă a tehnologiilor bancare şi-a menţinut atractivitatea şi trendul ascen­dent. Vorbind de core-banking, toamna aceasta a adus în peisaj o nouă versiune a gamei de soluţii software pentru bănci V.Bank, oferită de compania franceză Viveo şi dezvoltată în Bucureşti cu specialişti români.
V.bank 3.0 este un sistem complet de soluţii, flexibil şi modular, care poate deservi complet o bancă. Pe lângă core-banking, V.bank cuprinde module pentru fiecare departament din cadrul băncii, gama de soluţii software vizând segmen­tele banking de tip corporate, retail, private (de tip wealth-management) sau micro-finanţare. Astfel, V.bank include 30 de aplicaţii, fiecare dintre ele răspunzând cerinţelor unei arii specifice din domeniul bancar, cu o bogăţie şi adâncime funcţio­nale de neegalat. Soluţia de la Viveo oferă posibilitatea achiziţio­nării modulare dar şi integrate a soluţiilor, fiind deschisă către orice platformă de implementare a soluţiilor şi către utilizării oricărui tip de bază de date. Sistemul utilizarea arhitec­tura n-tier şi cea bazată pe servicii, ce permite utilizarea aplicaţiei la nivelul staţiei de lucru, dar şi folosind internetul sau intranetul. În portofoliul de clienţi care folosesc V.bank se află peste 750 de bănci din lume de toate mărimile şi de aproape toate specializările.

Tokenul clasic, ameninţat de inovaţii

Segmentul cardurilor şi al serviciilor electronice la distanţă este cel mai vizat atunci când discutăm despre inovaţie în banking şi noi tehnologii în domeniu. Pe această zonă, cei de la Asseco au venit pe piaţa românească cu un nou sistem de autentificare pentru aplicaţiile de internet banking. Soluţia acestora vizează înlocui­rea dispozitivului (token) utilizat pentru autentificare cu telefonul mobil, pe care este instalată o aplicaţie software, care generează un cod unic, în acelaşi fel ca şi token-ul. Principalul avantaj vizează o accesibilitate crescută a serviciului de internet banking. Potrivit lui Igor Grzalja, business development manager în cadrul Asseco South Eastern Europe, mai mult de 75% dintre băncile din România utilizează pentru aplicaţiile proprii de internet banking metoda de autentificare bazată de token. Oficialul Asseco arată că înlocuirea dispozitivului clasic de autentificare cu telefonul mobil asigură un nivel foarte apropiat de securitate, un cost mai scăzut şi reprezintă o soluţie user-friendly.
Pe aceeaşi zonă, a tehnologiilor destinate e-bankingului, cei de la Raiffeisen Bank au adoptat noi soluţii pentru creşterea securităţii tranzacţiilor online. Banca a achiziţionat 190.000 de cititoare de carduri Todos A200, furnizate de compania suedeză Todos, reprezentată în România de IIRUC Service. Noile dispozitive vor fi utilizate de clienţii băncii care deţin noul card de credit cu cu cip multifuncţional, pentru autentificare şi autorizarea tranzacţiilor electronice. Cardul este astfel un instrument unic, care asigură accesul pe toate platformele băncii în condiţii de securitate. Cititorul de card urmează astfel să înlocuiască dispozitivul clasic de autentificare de tip token. „Cititorul de card este un dispozitiv uşor de utilizat, de mărimea unui suport de cărţi de vizită. Am preferat acest dispozitiv, unic pe piaţă, altor dispozitive de autentificare (token, digipass) şi pentru că nu are dezavantajele legate de timpul lung de înlocuire în cazul deteriorării sau pierderii”, a explicat Gheorghe Bidea, director Operaţiuni Carduri din cadrul Raiffeisen Bank.

Deschidere către plăţile prin SMS

Tot cei de la Raiffeisen Bank au venit şi cu o noutate pentru piaţa autohtonă a cardurilor: cardul prepaid cu opţiunea plăţii prin mobil. Soluţia a fost lansată împreună cu procesatorul RevEurope, pe platforma Visa. Cardul preplătit nu presu­pu­ne deschiderea unui cont bancar şi poate fi utilizat pentru cumpărături online sau plată în magazine, retragere numerar şi realizarea de plăţi prin SMS. Alimen­tarea cu numerar se poate face la unităţile bancare sau comercianţii agreaţi. Cardul cuprinde şi serviciul mobil integrat YAP, prin care utilizatorul poate transfera bani altor persoane sau îşi poate verifica soldul direct prin telefon, prin SMS.
În materie de plăţi prin mobil, un impor­tant element de noutate de piaţă este adus de GarantiBank împreună cu Netopia Sistem, liderul de piaţă în sistemul plăţilor prin SMS din România. Noua soluţie de plăţi electronice permite utilizarea cardu­lui Bonus Card pentru realizarea de plăţi în rate şi în magazinele virtuale. Pentru a beneficia de facilitatea de plată în rate pentru produsele achiziţionate online, comercianţii trebuie să fie membri ai serviciului de plăţi prin SMS Mobilpay, oferit de Netopia Sistem. Aceştia bene­ficiază de un comision unic de tranzac­ţionare, indiferent de volumul tran­zac- ­ţionat. Mobilpay devine astfel singura aplicaţie din piaţă care integrează două modalităţi de plată, prin SMS şi prin card.

O nouă generaţie de terminale POS

Piaţa autohtonă de tehnologie dedicată sectorului financiar-bancar s-a îmbogăţit cu noile soluţii ale liderului global în materie de soluţii financiare, Ingenico, prin parteneriatul cu Danubius Exim. Noul portofoliu de produse Ingenico, lansat de curând la Bucureşti, cuprinde primul terminal Ingenico ce poate fi utilizat ca un calculator personal, telefon mobil şi POS. Pe faţa terminalului se află ecranul specific unui calculator personal care permite clientului să se conecteze la internet pentru a comanda online din site-ul furnizorului. Ulterior, terminalul este pur şi simplu întors pe cealaltă faţă specifică unui POS, este introdus cardul şi tranzacţia se efectuează aproape instan­taneu, după care se emite şi chitanţa afe­rentă. De asemenea, noua gamă Ingenico include şi primul terminal EFT POS cu display color şi dispozitiv contactless încastrat – denumit terminalul iCT 250.